Tot penibil

Cred ca ma gasesc in cea mai penibila situatie din ultimii multi ani. Nimic nu mai imi merge , nimic nu se mai leaga cum trebuie -din cauza mea evident- am ajuns la penibilitatea aia extrema care ma face sa ma intreb in ce parte o apuc.Toate situatiile astea parca nu se mai termina si am starea aia ca nu am convingerea ca se vor termina vreodata desi e clar ca in trei luni termin banca si ar trebui sa fie altfel.Problema este ca pana atunci te faci suficient de rahat incat nu stiu daca o sa ma pot reabilita vreodata. Ceea ce eu nu am facut in ultimul an este ca desi am constientizat cauza nu am reactionat in consecinta.Nu spun ca nu am vrut, doar ca conjunctura situatiilor era de asa natura ca am tot amanat o decizie clara.Acum din nou realizez ca trebuie sa imi caut de treaba de acum si sa imi vad de mine sa las dracului tot ca m am saturat. Psihologic sunt la limita , nu stiu cat mai pot rezista , parca a dat iama cu necazuri in viata mea si ma simt ca un rahat .Teoretic imi trebuie doua luni echilibrate de viata si totul intra in normal dar de cate ori am incecat a intervenit cate ceva care ma scotea traseul propus. In felul asta ma ingrop in datorii de un an de zile si parca nu mai pot sa ies.In situatia de fata habar nu am ce sa fac, prevad un uragan care nu o sa aduca nimic bun.Chestia e ca la inceputul lunii viitoare este posibil sa primesc nista bani de la Cristina din Anglia-mi a mai trimis- dar cum pacific lucrurile pana atunci deoarece mai sunt vreo doua saptamani.Pana atunci astia ma pun la protap.Am ajuns ca astept cine mai vine sa platesc o factura sau alta si eu nu am banii pregatiti, situatii penibile.