miercuri, 1 august 2018

scadenta 12

M am trezit destul de tarziu, si asta s a intamplat cand a venit Nelu Caba, un prieten din copilarie care locuieste la Pitesti. Este unul din cei cativa cu care am copilarit , ducand acea viata mirifica in natura fiind cei mai fericiti si bucurosi de tot ceea ce ne inconjoara.Ma gandesc la ceilalti prieteni ai nostri din acea perioada , care nu sunt pe aici sa ne amintim timpurile de odinioara. Asta ma readuce la realitate, privesti in urma la acei multi ani care au trecut peste noi si ajungi la prezent cand problemele de sanatate devin primordiale in ecuatia vietii.Eu sunt prins in capcana asta nefasta veche de treizeci de ani aproape cand problema de la mana m a scos din circuitul normal traind intre doua extreme. Bineinteles ca aici se adauga lipsa mea de maturitate , nefiind prevazator pentru o asemenea situatie de care eram convins ca va veni.Ceea ce m a dat peste cap este implicarea mea intr o relatie care m a costat aproape tot ce am avut fara sa pot srange ceva tocmai pentru situatia de fata, fara a mai pune la socoteala ca am trait la limita. Mi a placut, valul m a luat iar acum sunt pe gard. Am mai luat niste medicamente de la care speram o ameliorare macar partiala, insa nu prea observ mare lucru . Banii se cheltuie pe medicamente, se subtiaza astfel rezerva mea , iar pentru a merge la spital imi trebuie o suma infernala din care nu am decat poate aproape jumatate.Apoi tot spun ca renunt la afurisitele astea de tigari dar am fumat in continuare. Incerc din nou sa imi propun ca de astazi sa nu mai cumpar tigari, sa le ia dracu , iar de data asta sper sa reusesc.Ceea ce este neplacut pentru mine este ca situatia in care ma gasesc este din vina mea deoarece in conditii normale as fi putut sa ma descurc foarte bine. Dar cand ani de zile am facut orice cu banii fara sa strang nimic ,acum la scadenta m am trezit descoperit fara sa pot face mare lucru. De fapt, si la modul general ma simt de parca as fi parasutat intr un loc necunoscut plin de capcane , intr o inconstienta a locului ce parca nu il mai cunosc , a lipsei de motivatie pentru activitatile zilnice, devenind delasator si neinteresat de ce mananc de curatenie etc. Spiritul meu de luptator , increderea ca pot rezolva problemele s a diminuat pana spre limita , si ingrijorator poate fi si faptul ca psihologic vorbind stau tot mai prost, aspectul asta fiind candva partea mea pozitiva.Faptul ca am ajuns intr o asemenea situatie cand era simplu sa o evit , este cea mai mare lovitura pentru mine , asta ma roade si ma toceste psihic.Nu multa lume stie cum e sa traiesti sub spectrul asta periculos, sa nu stii ce pote fi maine, sa nu poti face nimic , sa nu ti ramana decat speranta.

Niciun comentariu: